Şi totuşi cînd sărbătorim Crăciunul?

Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru că în această zi s-a născut Domnul Isus Hristos, Mântuitorul acestei lumi. Această sărbătoare este timpul bucuriilor, al păcii și al liniştei sufleteşti. Este perioada de veselie, când iertăm și suntem iertați, oferim dar și dăm multă bucurie celor din jurul nostru.

Crăciunul se sărbătorește pe data de 25 decembrie ( după calendarul gregorian) iar pe 6 ianuarie ( după cel iulian).

Sluga Kremlinului la Chişinău

Într-un moment cînd ţara se află în dilemă, iar cei ce ar putea să aducă aportul la depăşirea acesteia îşi fac jocul iată că vin şi oaspeţii şi nimeni alţii decît ruşii.

Vizita şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin ia luat pe mulţi prin surprindere şi a lăsat multe semne de întrebare.

Petru Bogatu, semănător de adevăr şi curaj

Unii îl apreciază pentru ceia ce este şi pentru ceia ce spune, alţii îl invidiază tot din aceste motive...Dar, el rămîne a fi acel pilon după care se conduce ţara moldovenească, el rămîne a fi vestitul analist politic, consacratul jurnalist şi un om de rară întîlnire, el rămîne a fi Petru Bogatu.

Pe lîngă faptul că este un jurnalist cu renume, un geniu în munca pe care o face, Petru Bogatu mai este şi profesor la FJSC. Anume aici el încearcă să semene deprinderea de a fi un bun jurnalist, un ziarist de calitate şi nu în ultimul rînd de a fi om la locul lui.

Fiind o enciclopedie deschisă, pe care înceracă să o răsfoiască discipolii săi în timpul orelor, fiecare tentativă  a domnului Bogatu de a explica unele lucruri se preface într-o continuă descoperire pentru studenţi. Fiecare expresie are o explicaţie aparte, o lămurire însoţită de povestiri despre cultura altor popoare, religia celor din orient, istorie din diferite perioade ş.a.

Fiind în anul trei de facultate am avut marea onoare de al avea pe domnul Bogatu drept professor. Cunoscîndu-l încă din anul doi, din primele lecţii ne era frică să păşim pragul în sala unde aveam ore împreună, ne gîndeam că un aşa om deştept a venit să-şi piardă timpul cu noi.Dar, deja după primele vorbe, au venit şi primele impresii, cele care nu s-au schimbat pe parcursul acestor ani.

Seriozitatea care este prezentă în orice privire şi în orice vorbă a domnului Bogatu, ne-a făcut să absorbim asemeni unui burete tot ce ne spune. Deoarece, chipul său impunător face ca studenţii să asculte discursurile sale cu sufletul la gură, fiindcă acest om spune ce ştie şi ştie ce spune.

 Wikipedia îl caracterizează pe Bogatu în felul următor: Se menţine constant în vârful topurilor jurnalistice. Din 1995 până în 2000 a fost desemnat cel mai popular jurnalist din Republica Moldova. Potrivit ghidului „50+1 jurnalişti”, editorialele lui Petru Bogatu sunt considerate un model de referinţă în peisajul mediatic al Republicii Moldova.

 Vasile Botnaru  ni-l pictează într-o manieră stilată şi, totodată, se pare că suficient de realistă.

„Dacă este adevărat că pentru lumea zisă occidentală jurnalistul „emblematic” ar putea fi Richard Quest (insul-semn de întrebare de la CNN, atunci cine altul dacă nu Petru Bogatu este „mister ştie-toate” al meleagurilor noastre mioritice? 

Paşapoartele biometrice, un pas spre Europa sau spre Diavol?

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor planifică trecerea la eliberarea exclusivă de paşapoarte biometrice  începând cu ianuarie 2011. În acest sens a fost elaborat un plan de acţiuni în vederea organizării trecerii definitive la paşapoarte biometrice, aceasta fiind una din condiţiile primordiale pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.

În urma acordării unui ajutor de către UE, costul paşapoartelor biometrice moldoveneşti s-ar putea reduce cu 33%. În prezent, potrivit datelor ÎS „Registru", costul perfectării unui paşaport biometric timp de 30 de zile constituie 1250 lei.

Însă, se pare că pentru mulţi cetăţeni nu costul paşaportului constituie o problemă, ci însăşi paşaportul.

Noile paşapoarte biometrice presupun integrarea, în fila informatizată a documentului, a unui CIP electronic ce conţine fotografia titularului, dar în format electronic. Este vorba despre o fotografie color, cu dimensiunile de 35mm/45mm. O altă măsură de identificare constă în încorporarea în CIPul electronic, pe lângă imaginea facială, şi a amprentelor degetelor de la fiecare mână.Iată care anume este marea problemă, pentru care atît biserica, cît şi un mare procent al  populaţiei se pronunţă împotriva noilor documente.

Reperezentanţii Alianţei Asociaţilor Ortodoxe din Moldova sunt împotriva introducerii obligatorii a paşapoartelor biometrice cu cip şi amprente. Părintele Teodor Olăraşu, de la Biserica "Icoana Maicii Domnului de la Poceaev", a spus în cadrul unei conferinţe de presă, că menirea acestor amprente şi cip-uri este de a crea un sistem de colonizare electronică a populaţiei tării, cu baze de date personale detaliate.

Minjstrul Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor, Alexandru Oleinic, a declarat că “Introducerea acestor paşapoarte este un necesar, după cum susţine Comisia europeană privind libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni în statele europene. Paşapoartele biometrice corespund cerinţelor ICAO şi celor impuse de Comunitatea Europeană.”

„Din punct de vedere moral, codul numeric personal, paşapoartele biometrice cu cip şi microcipurile implantate pe viitor sub piele, prin intermediul seringilor, sunt nişte etape tehnice ale pecetluirii oamenilor déjà controlaţi, cu peceata lui Antihrist 666", a declarat astăzi PS Petru, Episcop de Hîncu.

Cristian Presura, cercetător de la Philips care a lucrat pe astfel de sisteme, fiind întrebat ce legătură este între aceste paşapoarte şi cifra 666 el a spus că ”În mod normal, informaţia dintr-un astfel de CIP nu are legătură cu numărul 666. Bineînţeles că această combinaţie de cifre poate apărea aleator pe unul dintre milioanele de CIPuri emise, dupa cum poate apărea aleator în orice computer, acolo unde memoria este stocată în diferite colţuri ale sale.”

“Un alt din motiv pentru care oamenii nu doresc să accepte actele de identitate cu date biometrice, este faptul că, prin culegerea şi stocarea datelor personale cum ar fi, de exemplu, amprentele digitale, se face posibila urmărirea sistematică a populaţiei şi prin urmare limitarea şi lezarea gravă a drepturilor omului. Părerea mea este că îngrijorarea creştinilor ortodocşi în privinţa acestui lucru este fondată, mai ales dacă ţinem cont de faptul că codul personal (prezenţa căruia este esenţială pentru emiterea actelor cu date biometrice) are legătură directă cu 666 menţionaţi în capitolul 13 din Apocalipsa.”, a declarat Ion Perciun pe un forum unde erau expuse diverse păreri visavis de accest fapt.

Tot aici am găsit părerea Angelei33, care scrie următoarele:“Paşapoartele biometrice constituie un pas spre Europa şi nu cred că are vreo legătură directă cu cele spuse în Biblie. În ţările dezvoltate demult se practică acest lucru, cred că populaţia ar trebui să accepte  aceste paşapoarte, deoarece trebuie să înteleagă faptul că lumea se dezvoltă, tinde spre perfecţiune şi noi trebuie să mergem în pas cu ea ”.

O soluţie în această privinţă cred că ar fi dacă puterile statului ar organiza o întrunire cu reprezentanţii religiei de la noi din ţară şi ar lămuri pînă la urmă situaţia, ajungînd la un consens, mai bine zis să-i convingă pe ultimii că paşapoartele biometrice nu prezintă un pericol.